Well Magazine79,5% dintre români cred că în România ultimilor 30 de ani au avut loc schimbări climatice mari și foarte mari, conștientizând că fenomenul se manifestă la nivel global, relevă un sondaj realizat INSCOP Research în luna februarie a.c. Cea mai mare parte dintre conaționali (70%) consideră că aceste schimbări sunt generate de om, îndeosebi de activitatea economică, iar prima activitate indicată în acest sens este exploatarea pădurilor (42,3%).
În context, 81% dintre cei chestionați se declară împotriva defrișărilor de păduri, efectuate spre exemplu pentru deschiderea a noi exploatări pe bază de cărbune. Între alte activități care impactează semnificativ calitatea mediului se regăsesc, în opinia românilor, gestionarea deșeurilor (16,6%), industria (13,1%) și transportul rutier (11,1%). De remarcat că, în proporție de 80%, românii cred că țara noastră este „groapa de gunoi a Europei”.
Majoritatea participanților la studiul INSCOP Research (64,4%) opinează că viața le va fi afectată în următorii ani de schimbările climatice – în foarte mare măsură 20,2% și în mare măsură (44,3%). Astfel că peste jumătate (54,9%) dintre cei intervievați consideră că România nu ar trebui să permită implicarea investitorilor privați în exploatarea resurselor naturale esențiale pentru securitatea țării, dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor. În plus, 90% dintre români vor înființarea unui Tribunal de Mediu care să judece infracțiunile de mediu, fiind de acord în proporție covârșitoare (94,7%) cu înăsprirea sancțiunilor și pedepselor pentru acest tip de infracțiuni.
În ce privește propriul comportament în raport cu mediul, românii își manifestă disponibilitatea pentru acțiuni cu impact pozitiv precum folosirea transportului în comun mai des (circa 49 %), schimbarea aparatelor de uz casnic la intervale mai mari (24%) și cumpărarea cu frecvență mai redusă a obiectelor de îmbrăcăminte (23,1%).
Pe de altă parte, un studiu realizat de agenția internațională Circle Economy și Deloitte arată că economia circulară poate avea un impact important în ce privește protecția mediului. Astfel, conform studiului „The Circularity Gap”, economia circulară poate diminua cu aproape o treime volumul actual al consumului de resurse și materii prime la nivel global, prelungind durata de viață a produselor și asigurând cicluri de viață complete, prin reciclare și reintegrare în producție. Acest lucru s-ar putea întâmpla fără a afecta oferta și calitatea bunurilor și a serviciilor esențiale (nutriție, mobilitate, locuințe și infrastructuri sau bunuri de larg consum), calitatea vieții sau progresul social și economic.
În prezent, însă, lucrurile stau cu mult diferit. Potrivit Deloitte, consumul global de resurse și materii prime s-a triplat în ultimii 50 de ani, consumul per capita depășind de aproape două ori pragul de echilibru, iar în ultimii șase ani economia mondială a exploatat și a folosit mai mult decât în întreg secolul XX. Faptul a creat dezechilibre naturale majore și perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii și industrii, după cum rezultă din studiul „The Circularity Gap”.
Ritmul tranziției către economia circulară rămâne unul mult redus în raport cu volumul anual de exploatare a resurselor, evidențiază comunicatul Deloitte, economia globală fiind în prezent circulară în proporție de doar 7,2 – în scădere comparativ cu 2018, când prima ediție a studiului o estimase la 9,1%. Este vorba despre o scădere procentuală, nu în valoare absolută, care arată că se exploatează și se consumă din ce în ce mai mult și mai puțin responsabil, iar politicile de ecologizare a industriilor nu reușesc să țină pasul,.
„Economia circulară înseamnă mai mult decât reciclare și ecologizare, iar principiile ei – use less, use longer, make clean, use again – răspund la cel puțin două dintre marile provocări de actualitate pentru industrii și economii: accesibilitatea resurselor și reducerea amprentei de carbon. Un nivel de circularitate de numai 7,2% în prezent în economia globală și aflat în continuă scădere în ultimii ani arată că industriile rămân ambițioase și competitive, în ciuda dificultăților din ultimii ani, dar nu sunt eficiente în exploatarea resurselor și a materiilor prime. Studiul propune o serie de soluții de diminuare a consumului, organizate sub trei mari principii: reducere, regenerare și redistribuire, aplicabile tuturor categoriilor de industrii și resurse și având la bază ideea că fiecare deșeu irosit este o șansă ratată la sustenabilitate.”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate și energie.
Din perspectivă de mediu, studiul prezintă concluzii alarmante: în ultimii 30 de ani, a fost despădurită la nivel global o suprafață totală de peste 420 de milioane de hectare, în timp ce aproape jumătate din solurile planetei sunt serios degradate, oceanele au o aciditate cu peste 30% peste limitele admise, 85% din rezervele piscicole sunt în colaps, iar fauna sălbatică s-a diminuat cu 70%. În plus, peste 70% din emisiile de carbon la nivel global provin din extragerea și prelucrarea resurselor naturale, în procese clasice, de economie liniară (take, make, waste).
Studiul arată că renunțarea la combustibilii fosili și diminuarea cererii de agregate minerale, precum nisipul și pietrișul, sunt acțiuni care ar putea avea impact imediat asupra acestei stări de fapt, iar industriile cu amprentă mare asupra calității aerului, solului și apelor, precum industria alimentară (responsabilă de aproape o treime din emisiile cu efect de seră și principala cauză a pierderii biodiversității), industria prelucrătoare (principala sursă de poluare chimică și de deșeuri cu degradare lentă), construcțiile (responsabile de 55% din consumul de electricitate și un sfert din solurile degradate la nivel global) și transporturile (aproape jumătate din emisiile de carbon, cu perspective de a depăși 60% până în 2050), trebuie tratate cu prioritate.
„România face primii pași în tranziția de la o economie liniară la una circulară, un proces complex și de lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporție de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%.”, a punctat Adrian Teampău, Director Servicii Fiscale, Deloitte România. El a precizat că Strategia Națională privind Economia Circulară – adoptată în septembrie 2022 și care va fi completată de un Plan de acțiune până în al treilea trimestru al acestui an – include un prim grup de șapte sectoare economice ca potențial de circularitate pentru România – agricultură și silvicultură, auto, construcții, alimente și băuturi, ambalaje, textile, echipamente electrice și electronice.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
