Opt din zece români din mediul urban utilizează zilnic diferite platforme de media socială, iar jumătate dintre aceștia postează cel puțin o dată pe săptămână, potrivit unui studiu realizat recent de Reveal Marketing Research.
Analiza evidențiază faptul că bărbații sunt mai activi zilnic decât femeile (20% față de 15%), dar și diferențe semnificative între generații. Astfel, 76% dintre exponenții gen Z (18-24 ani) și 59% dintre tinerii între 25-34 ani postează cel puțin o dată pe săptămână (comparativ cu 48% total eșantion).
Conform studiului, peste jumătate dintre români (56%) postează cel mai frecvent fotografii realizate de ei cu peisaje sau aspecte din jur, fără a apărea în acestea. Acest tip de conținut este preferat în special de tinerii între 18 și 24 ani (70%). Pe locurile următoare în preferințele românilor se regăsesc: fotografiile împreună cu alte persoane (partener, prieteni, colegi etc.) – 35% (mai populare în rândul tinerilor între 18-24 ani (69%) și 25-34 ani (46%); story-urile, utilizate de 26% dintre români, mai frecvent postate de femei (30%) comparativ cu bărbații (20%); articolele și postările informative (26%), preferate în mod special de cei între 45 și 55 ani (35%); selfie-urile – 21%, respectiv reels-urile și videoclipurile – de 21%.
Datele centralizate de Reveal Marketing Research mai arată că 30% dintre românii care postează pe social media folosesc filtre sau aplicații de editare a conținutului, în special tinerii între 18 și 34 ani (45%), iar motivațiile principale ale acestora sunt, în cazul a 63% dintre ei, că doresc un aspect mai atractiv, în timp ce 49% doresc îmbunătățirea calității fotografiilor sau a videoclipurilor.
Peste jumătate dintre utilizatorii de filtre (51%) au declarat că s-au simțit, la un moment dat, presați să editeze conținutul din cauza standardelor sociale, în special cei între 35 și 44 ani (58%). Cu toate acestea, aproape două treimi (63%) dintre cei chestionați sunt de acord că utilizarea excesivă a filtrelor poate avea un impact negativ asupra percepției de sine sau a stimei de sine, acest efect fiind resimțit mai intens de către femei (67%) comparativ cu bărbații (58%).
Cele mai utilizate tipuri de filtre sunt cromatice (65%), de înfrumusețare, care implică modificări faciale (19%) și cele tematice, legate de sezon sau evenimente (16%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în perioada 14 – 20 ianuarie 2025, pe un eșantion de o mie de respondenți.
84,2% dintre adolescenții români intră zilnic pe TikTok
Pe de altă parte, un sondaj realizat recent de World Vision România pe un eșantion de 1.178 de respondenți indică prezența masivă pe TikTok a adolescenților români (14 și 19 ani), care accesează zilnic această platformă. Peste jumătate dintre aceștia (53,4%) intră pe TikTok de mai mult de patru ori pe zi, iar deschiderea unui cont se face în jurul vârstei de 13 ani. Conform sondajului amintit, nu există diferențe majore între urban și rural în ce privește prezența adolescenților pe TikTok.
Organizația a lansat rezultatele studiului pe 11 februarie a.c., marcând astfel Ziua Siguranței pe Internet printr-o campanie de informare a tinerilor, realizată în parteneriat cu TikTok și axată pe trei piloni: empatia față de ceilalți utilizatori, gândirea critică asupra conținutului și menținerea unui echilibru digital în utilizarea platformei.
Întrebați ce tip de conținut vizualizează frecvent pe această platformă, 79,2% dintre tinerii participanți au indicat divertismentul, 46,3% conținutul informațional, 45,7% social, 44,7% educațional, 19,7% politic și 14,8% pagini de știri. În plus, un sfert dintre tineri (25,6%) creează conținut în platformă.
Tinerii cu vârste între 14 și 19 ani urmăresc cel mai mult conturi ale prietenilor și persoanelor apropiate (76,8%), vedete (68,6%), specialiști în anumite domenii (36,7%), oameni politici (15,2%) sau jurnaliști (9,9%).
Un alt aspect reliefat de studiul menționat este acela că peste 41% dintre adolescenți nu verifică informațiile pe care le găsesc pe TikTok, însă dintre cei care le verifică 84% caută informații suplimentare pe Google. De asemenea, peste 43% dintre tineri consideră în mare sau în foarte mare măsură că informația furnizată de TikTok este credibilă.
De reținut că 1 din 10 tineri și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok, iar 6 din 10 tineri (61,2%) consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice ”viabile, utile”.
Aceeași cercetare mai arată că 8 din 10 adolescenți au primit pe TikTok, în perioada campaniei electorale și ulterior în perioada alegerilor, conținut despre alegeri. Iar contactul cu aceste informații a făcut ca ei să se simtă informați (33,8%), amuzați (23,6%), confuzi (19,6%) sau revoltați (14,2%). În plus, mai mult de un sfert (27%) au distribuit mai departe conținut politic în perioada alegerilor.
Vârsta medie la care copiii primesc un smartphone: opt ani
În context, este de remarcat faptul că, potrivit unui studiu publicat de Google România tot pe 11 februarie a.c., vârsta medie la care părinții le oferă copiilor propriul smartphone este de opt ani. Aproape jumătate dintre părinți au declarat că le-au dat copilului primul telefon când avea între 5 și 8 ani, iar peste o treime între 9 și 12 ani.
Întrebați din ce motiv le oferă copiilor propriul telefon cu conexiune la internet, părinții intervievați au menționat, în primul rând, pentru a fi în contact cu ei în orice moment. În același timp, o treime dintre părinți au spus că nu vor ca cei mici să se simtă excluși social dacă nu au un smartphone.
Potrivit cercetării publicate de Google România, cea mai mare parte a copiilor cu vârste între 5 și 12 ani petrec online între o oră și trei ore pe zi, în timp ce majoritatea adolescenților (13-17 ani) depășesc trei ore zilnic.
Cele mai utilizate aplicații/site-uri web în rândul copiilor sunt cele educaționale, urmate de jocuri video, iar aplicațiile de social media sunt folosite după vârsta de 9 ani, în special de către adolescenți.