Românii care cred în direcția bună rămân în minoritate

Mai mult de jumătate dintre români (56.3%) consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj INSCOP Research, în principal din cauza modului în care este guvernată. Peste o treime consideră că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună, pentru cei mai mulţi dintre aceștia principalul motiv fiind acela că viaţa lor s-a îmbunătăţit.

Realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în perioada iunie-iulie a.c., sondajul de opinie evidențiază faptul că, în comparație cu septembrie 2023, ponderea conaționalilor care cred că ţara merge într-o direcţie bună a crescut semnificativ – de la 21,1% la 34,9%.

Întrebaţi care este motivul pentru care cred că lucrurile merg în România într-o direcţie bună, 41,2% dintre optimişti declară că viaţa lor s-a îmbunătăţit, 24,7% indică starea economiei, iar 23,9% menționează modul în care este guvernată ţara. Potrivit analizei, cei care cred în proporţii mai mari decât media că ţara merge într-o direcţie bună sunt tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară şi cei cu venituri ridicate.

În ceea ce priveşte percepţia unei direcţii greşite, aceasta s-a redus în rândul românilor, de la 69,5% în septembrie 2023 la 56,3% în iunie 2024. Printre motivele care stau la baza acestei percepții se află modul în care este guvernată ţara (aproape două treimi dintre pesimişti), starea economiei ţării (23,1%) şi faptul că viaţa lor s-a înrăutăţit (8%). Sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării mai ales persoanele cu educaţie primară, cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani, gulerele gri şi cei cu un venit redus.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.