Odihna, mai importantă pentru români decât alimentația

54% dintre români consideră somnul/odihna ca fiind primul aspect cu impact asupra calității vieții, potrivit cercetării realizate de către Asociaţia CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc şi Analiză, împreună cu Reveal Marketing Research. Percepţia românilor s-a schimbat în acest sens față de ediția anterioară a studiului, când prima poziție era ocupată de alimentație – acum pe locul al treilea (51% faţă de 67% în 2023), după echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională – pe locul 2 în prezent (52%, faţă de 45% în 2023).

Pe locurile 4 şi 5 se află în continuare activitatea sportivă, cu o uşoară creştere faţă de perioada anterioară, şi răsfăţul cu moderaţie – situat pe ultimul loc ca importanţă şi anul acesta, însă cu o creştere semnificativă, de la 28% în 2023 la 34% în 2024.

„Modul în care evoluează de la un an la altul percepţia românilor faţă de aspectele cu impact asupra calităţii vieţii este mereu surprinzător. Anul acesta, de exemplu, românii par să conştientizeze din ce în ce mai mult importanţa unui somn suficient cantitativ şi calitativ în vieţile lor, un aspect adesea neglijat, de care însă depinde cât suntem de performanţi la locul de muncă, cât suntem de prezenţi în mijlocul familiei sau câtă energie ne rămâne pentru hobby-uri şi alte activităţi importante. Iar măsurile pe care le luăm pentru a ne îmbunătăţi atât somnul, cât şi echilibrul personal, alimentaţia, activitatea fizică sau timpul pe care ni-l acordăm pentru momentele de răsfăţ pot contribui semnificativ la evitarea stărilor de insatisfacţie şi disconfort pe termen lung.”, a declarat Constantin Bratu, preşedinte CIPRA.

Pentru 1 din 6 români din categoria de vârstă 25-35 de ani, somnul are o importanţă crescută (58% faţă de media de 54% la nivelul întregului eşantion), în timp ce alimentaţia este semnificativ mai importantă pentru categoria de vârstă 55-65 de ani (61% faţă de media de 51% la nivelul întregului eşantion).

În ce privește prioritățile oamenilor în viaţă, participanții la studiu au menţionat familia – pe primul loc, ca şi anul trecut, dar în măsură mai mare (89% faţă de 83%). O schimbare semnificativă la acest capitol este importanţa sporită pe care oamenii o acordă stării de spirit (84%), care a urcat pe locul al doilea după familie, fiind considerată prioritară comparativ cu starea fizică şi financiară, care au obținut procente mai generoase anul trecut.

Referitor la gradul de satisfacţie faţă de diferite aspecte ale vieţii, 70% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de casa în care locuiesc (faţă de 76% în 2023), 62% sunt mulţumiţi de alimentele pe care le consumă (faţă de 70% în 2023), 53% sunt mulţumiţi de timpul pe care îl petrec pentru relaxare (faţă de 58% în 2023) şi 34% petrec destul timp cu prietenii (comparativ cu 39% în 2023).

Principalii factori de stres au rămas aceeași: creşterea preţurilor, contextul economic actual şi situaţia financiară. Aspectele de ordin financiar sunt urmate de lipsa timpului, resimţită mai acut anul acesta (49% faţă de 44%) şi de responsabilităţile din familie – mai stringente de asemenea (42% comparativ cu 33% în 2023).

În plus, anul acesta 40% dintre respondenţi se declară stresaţi de nevoia de a răspunde unor standarde impuse de societate. Activitatea profesională în sine (36%) şi relaţia cu partenerul de viaţă (35%) sunt şi ele stresante într-o pondere mai mare anul acesta.

Studiul mai semnalează că, similar cu anul trecut, aproximativ jumătate dintre respondenţi îşi consideră calitatea vieţii ca fiind bună; cei care o evaluează ca fiind slabă sunt în special persoane cu vârste între 55 şi 65 de ani, cu venit scăzut.

Gradul de satisfacţie faţă de aspectele vieţii românilor este influenţat şi în 2024 de igiena/curăţenia din casă (81%), urmat de gradul de mulţumire faţă de casa în care stau (70%), de siguranţa personală (62%) şi de alimentele pe care le consumă (62%).

Realizat de Reveal Marketing Research în luna mai 2024 pe baza metodologiei CAWI (chestionare autoaplicate online), studiul CIPRA a vizat un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1.008 respondenţi, bărbaţi şi femei, utilizatori de internet, cu vârste între 18 şi 65 ani, din mediul urban sau rural.