Un studiu CURS relevă că 90% dintre români consideră echilibrul nutriţional ca fiind important sau foarte important pentru ei. Peste o jumătate (59%) dintre respondenţi apreciază că au un stil de viaţă echilibrat sau foarte echilibrat din punct de vedere alimentar, în timp ce 36% au menționat că acesta este dezechilibrat.
17% dintre cei chestionați de CURS în luna februarie a.c. susțin că au urmat o dietă în 2023, considerând în aceeași proporție că postul (intermitent sau cel adoptat în context religios) reprezintă cea mai bună dietă pe care au ţinut-o vreodată.
Alţi respondenți au indicat ca preferință dieta Nupo (14%), un regim echilibrat (10%), o dietă fără sare şi grăsimi (8%), disociată (7%), Dukan (6%), vegetariană/cu multe legume (4%), Rina (4%), keto/ketogenică (4%), personalizată/recomandată de nutriţionist (4%), daneză (2%), iar 17% au oferit alte răspunsuri (foame, deficit caloric, fără zahăr, pâine sau carbohidraţi).
Mai mult de o treime (37%) dintre cei intervievați au precizat că au mai urmat diete în ultimii cinci ani: 29% de două ori, 29% o singură dată, 10% de trei ori, 5% de cinci ori, 2% de patru ori, iar 1% de zece ori.
Peste jumătate (58%) dintre participanții la cercetare au apreciat însă că nu au nevoie de o dietă, doar 39% răspuzând afirmativ. Dintre aceştia din urmă, un număr însemnat au precizat că ar vrea să slăbească – 5 kilograme (27%), 10 kilograme (25%), 15 kilograme (9%) sau 20 de kilograme (5%). Media rezultată este de 10,13 kilograme. Totodată, 35% preferă să slăbească mai încet în timpul unei diete, iar 24% mai rapid.
O treime (33%) dintre cei chestionaţi au susţinut că îşi doresc ca o dietă să fie în primul rând sănătoasă. Alți 19% dintre participanți au afirmat că aceasta trebuie să fie eficientă, uşor de urmat (17%), echilibrată nutriţional (16%) sau uşor de preparat (9%).
De asemenea, 45% sunt dispuşi să aloce 30 de minute preparării meselor pentru dietă, 60 de minute (21%) sau 5 minute (13%). Circa o treime (32%) dintre cei chestionaţi au spus că nu s-au îngrăşat la loc după ultima dietă iar alți 32% că au pus kilograme în plus, mai puţin însă decât înaintea regimului alimentar. Pe de altă parte, 18% au recuperat toate kilogramele şi tot 18% s-au îngrăşat mai mult decât înaintea dietei. Studiul a mai reliefat că zaharurile îngraşă cel mai mult, în opinia a 37% dintre respondenţi, urmate de grăsimi (22%) şi carbohidraţi (22%).
Interesul românilor pentru echilibrul nutrițional este demonstrat și de un alt studiu, realizat de Izy Data și citat de Stirileprotv. Conform acestuia, majoritatea celor intervievați (56%) s-au declarat interesați de valorile nutriționale ale preparatelor pe care le comandă acasă sau le consumă la restaurant. În ciuda acestui fapt, doar 22% dintre respondenți au afirmat că le-au putut consulta de regulă, deşi proprietarii de restaurante sunt obligați prin lege să le afișeze.
Și mai interesant, 7 din 10 tineri de până în 35 de ani declară că obișnuiesc să consulte valorile nutriționale înainte să comande. În privinţa afişării informațiilor nutriționale, restaurantele din Transilvania sunt în top, iar la polul opus sunt regiunile Muntenia, Moldova și Oltenia.