Well MagazineDeși sunt printre cei mai mulţumiţi de viaţa lor în raport cu ceilalți locuitori ai Europei Centrale şi de Est, românii se declară semnificativ mai îngrijoraţi de creşterea sărăciei și posibile crize alimentare, arată studiul Life Satisfaction in CEE 2024, realizat de Kantar România.
Studiul identifică măsura în care locuitorii din Europa Centrală şi de Est sunt mulţumiţi de viaţa lor în general şi, în particular, din perspectiva familiei, carierei, vieţii sociale, a veniturilor sau politicii. Cercetarea abordează şi ameninţările percepute de oameni în prezent, precum şi atitudinea faţă de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată sau faţă de un stil de viaţă mai sănătos.
Astfel, potrivit analizei, majoritatea oamenilor din Europa Centrală şi de Est sunt mulţumiţi de viaţa lor, la un nivel moderat, iar familia este factorul cheie al evaluării pozitive. În ceea ce priveşte satisfacţia generală faţă de viaţa lor, măsurată prin indicele TRIM*, Austria (66), România (65) şi Bulgaria (58) depăşesc nivelul mediu regional, în timp ce în Cehia este aproape de medie (54), iar Slovacia (46) şi Ungaria (36) înregistrează scoruri sub medie.
De menționat că Austria (locul 1 în clasament) are nivelul de satisfacţie cel mai ridicat pe toate cele trei dimensiuni principale: viaţa de familie (77), viaţa profesională (66) şi viaţa socială (68). Românii sunt destul de aproape de nivelul Austriei în privința evaluării vieţii de familie (73), însă la o distanţă mai mare în ce privește viaţa profesională (58) și mai ales cea socială (54).
Locul secund ocupat de români în clasamentul regional al satisfacţiei față de viaţa lor pare neobișnuit însă autorii cercetării au o explicație care pune familia în plan central. „Ştim şi din alte studii că românii sunt printre europenii cei mai mulţumiţi de viaţa pe care o au. Nivelul ridicat de satisfacţie cu viaţa de familie raportat de români şi în studiul realizat de noi poate indica familia drept un factor de compensare pentru diferitele lor îngrijorări. Familia oferă un sprijin emoţional şi social puternic, care poate atenua efectele negative ale incertitudinii economice.”, afirmă Carmen Pătraşcu, director general Kantar România.
Pe de altă parte, un număr important de români (43%) se arată îngrijoraţi de creşterea sărăciei și polarizarea economică, într-o proporție mare decât ceilalți locuitori din regiune. De altfel, lista motivelor de îngrijorare este mai lungă și include războaie, conflicte, atacuri teroriste, schimbări climatice, crize economice şi un viitor în general incert. Războiul este cea mai mare ameninţare externă pentru jumătate din populaţia din Europa Centrală şi de Est (52%), urmată de creşterile rapide şi semnificative ale preţurilor bunurilor şi serviciilor (37%) şi de migraţie, refugiaţi (36%). Şi pe români îi îngrijorează într-o măsură similară războiul (50%) şi creşterea preţurilor (37%), dar – comparativ cu media regiunii – sunt semnificativ mai îngrijoraţi de: creşterea sărăciei (43% vs. 29%), posibile crize alimentare sau de apă pentru perioade mai lungi (24% vs. 12%) sau adâncirea diferenţelor economice dintre oameni (27% vs. 20%), conform studiului Kantar.
Referitor la situaţia financiară a familiei, satisfacția declarată urmează acelaşi tipar cu satisfacţia generală faţă de viaţă, cu cele mai mari scoruri în Austria (77%), urmată de România (75%) şi Bulgaria (70%), Cehia (69%) şi Slovacia (64%), iar Ungaria înregistrează 52%.
Cât despre sistemul politic, mai toți cetățenii din Europa Centrală și de Est manifestă dezamăgire. Mai precis, doar o persoană din 5 este mulţumită de direcţia în care se îndreaptă democraţia din ţara sa, de modul cum se guvernează şi de actorii pe scena politică. Cu excepția Austriei, unde scorurile pe toate coordonatele vieţii politice (măsurate înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2024) sunt de două ori mai mari decât media din regiune. Chiar și așa, conform cercetării, mai puţin de jumătate dintre austrieci sunt mulţumiţi de administraţia de stat, de dezvoltarea democraţiei şi sub o treime sunt mulţumiţi de cei care îi reprezintă în politică.
Cel mai scăzut nivel al satisfacţiei relativ la planul politic se regăsește în ţările post-comuniste (de obicei sub 20%, cu o mică excepţie în Cehia). În România, doar o persoană din 10 este mulţumită de reprezentarea la nivel politic (preşedinte, guvern, parlament etc.), scoruri mici având și Ungaria (14%), Bulgaria (13%), respectiv Ucraina (9%). La fel de puţin mulţumiţi sunt românii şi de cât de independentă este justiţia (12%) sau de cum funcţionează administraţia de stat (primăriile/consiliile locale, autorităţile centrale, ministerele etc.) cu doar 15% dintre ei mulţumiţi.
Găsirea sensului este o valoare importantă pentru majoritatea celor intervievați, astfel că circa 80% reflectă mai mult la felul în care își petrec timpul și la activitățile mai semnificative (benefice) pentru ei înșiși. Studiul a evidențiat că 87% dintre românii chestionați au admis acest fapt.
Mai mult de jumătate din populaţia regiunii Europa Centrală şi de Est doreşte să trăiască mai mult şi să lucreze mai puţin (cu excepţia Ungariei şi Ucrainei, unde procentul e mai redus). Bulgarii şi cehii îşi doresc cel mai mult echilibrul între viaţa profesională şi cea privată iar dorinţa de a avea un stil de viaţă mai sănătos este exprimată de jumătate din populaţia Austriei, României, Ungariei şi Bulgariei.
Studiul a fost realizat online, în luna august, pe un eșantion reprezentativ pentru populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, la nivel național (urban în România).
*Indicele TRIM măsoară satisfacția generală asupra propriei vieți, combinând o dimensiune „absolută” (cât de mulțumit ești de viața ta până acum) și una „relativă” (cum o evaluezi în comparație cu cea a altor persoane).
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
