Well MagazinePentru aproape jumătate dintre români (47%), nivelul de trai a scăzut în ultimii trei ani, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an, relevă sondajul Eurobarometru realizat și publicat pe 6 iunie a.c. de Parlamentul European.
Pandemia, războiul din Ucraina și creșterea prețurilor au impactat situația financiară a românilor, dar și starea lor emoțională. Românii se simt descurajați, frustrați sau neajutorați în număr mai mare decât alți locuitori din Uniunea Europeană; unul din patru români se simte descurajat sau neajutorat, și unul din trei nesigur. 41% dintre ei cred că lucrurile merg în direcția greșită și în viața personală, mult peste media europeană de 22%.
Unul din doi români are dificultăți în a-și plăti facturile, în cea mai mare parte a timpului, iar cele mai mari probleme le au cei trecuți de 55 de ani. Astfel că 69% dintre români sunt nemulțumiți de măsurile luate de guvern pentru a opri creșterea costului vieții, iar 60% dintre conaționali nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.
Prin Eurobarometru, Parlamentul European a urmărit să identifice ce simt și ce cred locuitorii țărilor Uniunii Europene cu un an înainte de alegerile europarlamentare, care, în România, vor avea loc pe 9 iunie 2024. Datele din sondajul lansat la Bruxelles arată că 68% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită în țara noastră și doar 22% dintre aceștia cred că România este pe drumul cel bun.
62% dintre români consideră că acțiunile Uniunii Europene au impact asupra vieții lor, de zi cu zi. Mai precis, 43% dintre români cred lucrurile merg în direcția bună în Uniunea Europeană, iar alți 41%, în cea greșită. Unul din trei români crede că vocea României nu este auzită în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, 68% dintre conaționali susțin că vor ieși la vot pe 9 iunie 2024.
Potrivit comunicatului publicat de Parlamentul European, 56% dintre cetățenii europeni sunt interesați de alegerile europene de anul viitor – cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente).
În opinia europenilor, evidențiază același sondaj, democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra. Astfel, 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară, aceasta fiind urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel mondial (28%), și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).
54% dintre respondenții europeni și 52% dintre respondenții români sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democrației în Uniune, cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), de libertatea de exprimare (70%) și de respectarea drepturilor fundamentale (66%).
Totodată, cetățenii sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%) și de existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt însă cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina este indicat ca fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).
Cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%). Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (29%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2023 a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376 de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
