Well MagazineDecalajul dintre România de la sat și cea de la oraș s-a adâncit alarmant în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială, accesul populației la servicii medicale și educația copiilor, relevă studiul „România cu un singur chip”. Aflat la cea de-a doua ediție, studiul este parte a unui proiect dezvoltat de Ambasada Sustenabilității în România (ASR), cu susținerea Lidl România și dezvoltat în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), continuând o analiză demarată în anul 2020 cu scopul de a măsura decalajele existente între mediul rural și cel urban.
Potrivit cercetării, în 17 județe din țară mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situația este similară în 15 județe. Totodată, la nivel național una dintre 66 de persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban. Discrepanțele sunt vizibile și când vorbim despre numărul de șomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 județe, în mediul rural, 1 din <50 locuitori sunt șomeri, iar în 16 județe din țară, în mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât media națională la oraș.
Platforma UnSingurChip.AmbasadaSustenabilitatii.ro include informațiile centralizate, datele fiind colectate în perioada august 2021 – ianuarie 2022, în urma răspunsurilor primite la cererile trimise către instituțiile abilitate – Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Sănătate Publică, Guvernul României și Inspectoratele Școlare Județene din fiecare județ.
Lansarea studiului a avut loc la Palatul Victoria, pe data de 19 iulie, prilej cu care a avut loc dezbaterea „Cum reducem decalajele pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă?”. În context, Dragoș Tuță, Fondator ASR, a subliniat că „studiul și întreg proiectul <România cu un singur chip> reprezintă o platformă pentru colaborare, astfel încât împreună, societate civilă, mediu privat și stat, să putem rezolva cât mai repede aceste decalaje”. El a punctat următoarele: „Parteneriatul dintre Ambasada Sustenabilității și Guvernul României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este foarte important. Fără dialog și fără a pune resursele la un loc, nu cred că vom putea să facem lucruri împreună. Dar dincolo de acestea, la fel de important este să putem fi foarte sinceri și transparenți unii cu alții. Astăzi, este un astfel de exemplu, când vorbim despre multe nereușite ale statului – decalaje numeroase, inegalități pentru anumite categorii de populație. Cred că este un mare pas înainte, acela de a ne asuma împreună, că aceasta este imaginea, starea de la care plecăm. Nu avem cum să ne propunem obiective, dacă nu știm exact unde ne aflăm. Fără a avea o imagine a realității, măsurată foarte fidel, corect și coerent, nu vom putea să planificăm viitorul într-un mod mai bun. Imediat după publicarea ediției din 2020 a studiului, am avut multe reacții, atât de la ONG-uri locale, cât și de la companii, care au înțeles că există decalaje și au dorit să se implice, să rezolve probleme în mod concret. Nu am știut însă să le spunem, de exemplu, care este situația în Constanța, unde să se ducă și ce să facă mai exact la nivel de județ. Am încercat să mijlocim relația cu autoritățile locale, fără prea mare succes însă, de aici ediția din 2022 a studiului, pe o analiză mai în profunzime și la nivel de județ.”
La rândul său, Viceprim-ministrul Kelemen Hunor a evidențiat necesitatea reducerii decalajelor dar și nevoia schimbării de mentalitate: „Studiul <România cu un singur chip> arată decalajele existente dintre mediul urban și cel rural, care pot fi reduse prin investiții publice gândite în așa fel încât să le aducă pe acestea la același nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condițiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraș, unde investițiile importante în infrastructură răspund nevoilor cetățenilor și țin tinerii în țară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie și de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educație modernă, competitivă și incluzivă. Proiectele noi din domeniul învățământului pun bazele pentru această educație.”
La acest capitol, Ministerul Educației are în lucru o serie de programe la nivel național, potrivit celor declarate cu același prilej de Florin Lixandru, Secretar de Stat în cadrul acestui minister: “De exemplu, în ceea ce privește elevii de gimnaziu, la acest moment Ministerul Educației implementează cu finanțare din PNRR, Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, un program cu finanțare generoasă, în care au fost identificate 2500 de unități de învățământ, unde riscul de abandon școlar este mediu și chiar ridicat”. Florin Lixandru a explicat că: “Mecanismul de identificare a unităților a fost elaborat împreună cu Banca Mondială și DG Reform. În primul apel de selecție, au fost depuse 1471 de solicitări, iar 1415 de proiecte au fost declarate eligibile. Aceste proiecte vor avea o finanțare medie de 138.000 euro + TVA, pe o perioadă de 3 ani. Proiectele sunt gândite pe mai multe principii: al autonomiei (fiecare unitate de învățământ va gestiona acest proiect), al asumării unor indicatori (precum părăsire timpurie, abandon școlar, gradul de participare elevi la examenele naționale etc), al monitorizării și principiul introducerii elevilor cu probleme în programe remediale.”
Până la implementarea acestor proiecte, merită reținut, așa cum a precizat la rândul său László Borbély, Coordonatorul DDD, că „Rata de părăsire timpurie a școlii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii și nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populație are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora.”
La dezbatere au mai participat Ilie Dumitrescu – Director de cabinet, Institutul Naţional de Statistică, Acad. Prof. Dr. József, Benedek – Director, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai și Membru în Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabilă, înființat pe lângă Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Cristina Hanganu – Director Comunicare și CSR, LIDL România.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
