Well MagazinePotrivit Edelman Trust Barometer 2023, criza încrederii în instituții importante ale societății nu dă semne de redresare la nivel global, ci dimpotrivă, antrenează consecințe tot mai greu de gestionat. În timp ce cu un an înainte, în special ca urmare a pandemiei, același studiu semnala că neîncrederea în instituții a devenit un soi de normalitate, noua ediție evidențiază accentuarea fenomenului, pe fondul amenințării războiului, al creșterii prețurilor și costului vieții, în general. Cu tendința deja vizibilă de a degenera de la neîncredere la o polarizare acută în societate, după cum remarcă într-o analiză Richard Edelman, CEO al companiei care desfășoară studiul de peste două decenii. „Fără a se interveni”, afirmă acesta, „vom asista la o deplasare continuă a crizei din planul instituțional în cel interpersonal”.
Concret, potrivit datelor lansate în ianuarie a.c., 6 din 10 respondenți admit tendința de a nu se încrede în fapte sau informații până nu obțin dovezi. Mai mult, 64% dintre participanții la studiu afirmă că s-a ajuns la un punct în care oamenii sunt incapabili să poarte discuții în mod constructiv și civilizat pe subiecte cu care nu sunt de acord.
Cea de-a 23-a ediție a cercetării globale a fost derulată online de Edelman Trust Institute în perioada 1-28 noiembrie 2022, în rândul a 32.000 respondenți din 28 țări. În mod tradițional, aceasta urmărește măsura în care populația acordă încredere sectoarelor guvernamental, non-guvernamental (ONG), de afaceri și media.
Barometrul de anul acesta menține într-o lumină favorabilă sectorul de afaceri, care este perceput la nivel global drept cel mai credibil dintre cele patru menționate – cu 62% dintre respondenți care îi acordă încredere, față de cel non-guvernamental – cu 59%, cel guvernamental – cu 51% și media – cu 50%. De asemenea, domeniul afacerilor este văzut ca singurul competent și etic la nivel global, cu scoruri mult peste cele acordate instituției guvernamentale pe criteriile competență și etică. Totuși, așa cum subliniază Richard Edelman, percepția pozitivă din perspectiva eticii atrage după sine așteptări mai mari ca niciodată de la liderii din mediul de afaceri, în sensul ca aceștia să devină voci marcante pe teme de interes major în societate, precum schimbările climatice, inegalitățile de ordin economic și recalificarea forței de muncă.
În plus, pe lângă riscul de a nu acționa conform așteptărilor amintite, executivii de top din afaceri trebuie să mai ia în calcul și convingerea (52% dintre respondenți) că mediul de afaceri nu poate evita politizarea când vine vorba de subiecte fierbinți aflate pe agenda societății. Și la toate acestea se adaugă, deloc de neglijat, prăbușirea optimismului în ce privește evoluția economiei globale. De reținut în context că mai puțin de 40% dintre respondenți cred că ei și familiile lor o vor duce mai bine în următorii cinci ani (în scădere cu 10 procente față de ediția anterioară a barometrului).
În plus, studiul reliefează diferențe majore între diferitele categorii sociale la capitolul încredere în instituții. Astfel, oamenii din segmentul cu venituri ridicate (sfertul de la vârf) sunt semnificativ mai încrezători în instituțiile amintite în raport cu cei ce dispun de venituri reduse (sfertul de jos). Diferențe procentuale de două cifre în materie de încredere s-au identificat, de altfel, în 21 dintre cele 28 de țări în care s-a aplicat chestionarul. Această divizare a devenit mai pronunțată în SUA, Marea Britanie și Franța în ultimul deceniu, arată analiza Edelman, dar și în China, Emiratele Arabe Unite sau Tailanda, însă fenomenul s-a extins și adâncit, ajungându-se chiar ca „cetățeni din aceeași țară să trăiască în realități profund diferite”, așa cum subliniază Richard Edelman.
În ce privește media, acest sector se bucură de cea mai redusă credibilitate dintre cele patru instituții, conform Trust Barometer 2023, menținându-și poziția anterioară. De altfel, încrederea în sursele de știri a scăzut constant din 2019 încoace (atât pentru media tradițională cât și pentru social media), declinul fiind amplificat în contextul pandemiei, odată cu intensificarea fenomenului dezinformării. Iar în societățile democratice, notează Richard Edelman, mai puțin de 40% dintre respondenți cred în onestitatea și corectitudinea instituției media. De remarcat încă una dintre concluziile recentei ediții a studiului, potrivit căreia instituția guvernamentală și media alimentează ciclul neîncrederii, fiind văzute ca surse de informații derutante ori înșelătoare.
Pe acest fundal, ultimele ediții anuale ale barometrului au scos în evidență un capital sporit de încredere în angajatori, ca surse credibile de informații, dar și în oamenii din comunitate (percepuți chiar mai bine decât liderii companiilor), ceea ce face ca încrederea să capete un caracter mai degrabă local, mai observă Richard Edelman. De remarcat însă că, în ce privește încrederea în leadership, potrivit Trust Barometer 2023, cei mai slab cotați sunt cei de la vârful instituției guvernamentale, urmați de liderii din media și cei din mediul de afaceri (CEO). Pe locul patru se situează „cetățenii din țara mea”, iar în zona superioară a credibilității se află „oamenii din comunitatea mea”, „vecinii mei”, „CEO-ul companiei unde lucrez”, „colegii mei de muncă” și oamenii de știință (cu cea mai mare credibilitate).
Fără doar și poate, tabloul oferit de Edelman Trust Barometer arată o criză profundă a încrederii la nivel global, pe cale a degenera (dacă nu s-a întâmplat deja) într-o polarizare de tip extrem în plan social. Cu încrederea la pământ când vine vorba de unele instituții fundamentale în societate sau pe nisipuri mișcătoare, în alte cazuri, rămâne de văzut cine va reuși să miște lucrurile în sens favorabil. Cert e că încrederea se poate recâștiga sau poate reconstrui, în acest caz. Și anume printr-o acțiune menită să reconstruiască încrederea, cum punctează Richard Edelman. Însă, conchide el, condiția necesară pentru ca acest lucru să se întâmple este „un sistem care funcționează pentru toți”.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
