Ce nu fac tinerii pentru a putea călători și de ce

În ciuda bugetului limitat, tinerii sunt tot mai interesați să călătorească, în special cei din generația Z (născuți între anii 1997 și 2012). Potrivit CNBC Travel, aceștia constituie o categorie de turiști în expansiune, aflată la paritate cu Millenials – primul segment vizat în prezent de industria turismului.

Conform articolului recent dedicat de CNBC Travel, din cercetările companiei Morning Consult rezultă că tinerii americani din generația Z nu așteaptă să obțină întâi un job bine plătit sau acumularea de economii în acest scop ci caută soluții pentru a se încadra în bugetul disponibil. Un sondaj realizat în rândul a 4000 de studenți cu vârste între 18 și 25 de ani relevă, spre exemplu, că 76% dintre aceștia sunt preocupați de resursele financiare pentru călătorii, circa 2 din 3 cautând astfel variante cu costuri cât mai mici.

Mulți dintre ei (83%, conform altui recent sondaj citat în materialul dat) intenționează să reducă din cheltuieli non-esențiale, de pildă cele pentru îmbracăminte, tehnologie sau alimente, iar 46% dintre ei contează pe sprijin financiar din partea părinților. În ciuda creșterii costurilor de trai, se pare că nimic nu le poate sta în cale tinerilor din Gen Z când vine vorba de a călători, după cum se notează în analiza amintită.

În ce privește motivele din spatele dorinței tinerilor de a călători, acestea se aseamănă în bună măsură cu cele ale altor generații – relaxare, evadare sau schimbarea de peisaj, timp petrecut împreună cu familia și prietenii. Însă, conform studiilor Morning Consult, cei din Gen Z au și motive care se regăsesc mai puțin în rândul generațiilor anterioare și anume aventura, sănătatea mintală și expriențele culturale. Mai mult decât cei din alte grupe de vârstă, ei plănuiesc să călătorească pe durate mai mari de timp, să facă mai multe excursii în afara țării și, în același, sunt cel mai puțin interesați să viziteze locurile pe care le-au văzut deja.

Tinerii din generația Z vor de asemenea ca experiențele lor de călătorie să aibă semnificație, punctează același articol, citând un sondaj realizat în rândul studenților americani de compania StudentUniverse. Așa cum afirmă un reprezentant al companiei, pentru segmentul 18-30 de ani cuvântul de ordine era până nu demult petrecere și iar petrecere, dar nu mai e cazul. Acești sunt atenți la modul în care diferite aspecte de ordin social sunt abordate în țările pe care doresc să le viziteze, înainte de a lua o decizie în acest sens. Sau caută agenții de turism cu practici ce demonstrează grija față de mediu, fiind dispuși să plătească mai mult pe pachetele oferite de acestea, potrivit unei analize a agenției Virtuoso.

În context, ca și Millennials, cei din Gen Z își doresc opțiuni de cazare care includ acces la piscină și sunt prietenoase cu animalele de companie, după cum punctează Hopper’s “2023 Travel Trends Report.” Acest raport evidențiază că modul în care majoritatea se documentează despre destinații și oferte este cel facilitat de technologie, telefonul mobil și social media. De remarcat este și faptul că tinerii iau decizii de călătorie în scop turistic nu doar pentru ei înșiși ci și pentru vacanțele de familie.

În mod interesant, deși sub spectrul incertitudinii din plan economic și politic, anul 2023 se prezintă drept unul atractiv pentru industria turismului. Potrivit unui studiu Booking.com, aproape două treimi (72%) dintre respondenții din toate categoriile de vârstă au spus că investiția în călătorii încă merită. Dincolo de dorința oamenilor de a schimba peisajul și a face o baie de soare, vacanțele au în spate și motivații mai profunde, după cum relevă cercetarea, precum cea de ordin spiritual. Mulți dintre cei intervievați au menționat astfel că vor să folosească experiența călătoriei pentru a-și trata mintea, trupul și sufletul, spre exemplu în cadrul unor „retrageri” dedicate meditației sau practicilor de mindfulness. Alte tipuri de experiențe vizate sunt cea off-grid (în afara rețelei), în care oamenii doresc să fie deconectați sau cel puțin departe de tehnologie, reconectându-se în schimb la natură, și cea de dobândire a abilităților de „supraviețuire”.