Ce îi îngrijorează pe tineri, ce priorități au și de ce ar emigra

Potrivit unui studiu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), mai mult de jumătate dintre tinerii din România manifestă temeri legate de supraviețuire, indicând războiul, calitatea slabă a sistemului de îngrijire a sănătății, șomajul sau o boală gravă.

O serie de alte teme sunt menționate de aproape jumătate dintre cei intervievați și anume schimbările climatice, atacurile teroriste, nivelul pensiei, riscul de violență, de izbucnire a unei pandemii sau de a fi jefuit. Dezvoltarea inteligenței artificiale și creșterea numărului de imigranți sau refugiați intră de asemenea în categoria îngrijorărilor celor care au răspuns la chestionar.

FES Youth Studies explorează modul în care generațiile tinere percep evoluția societăților și propriul lor viitor. Scopul urmărit e acela de a aduce în lumină opiniile, temerile și aspirațiile tinerilor, ținând cont de circumstanțele lor de viață și de valorile care îi ghidează. Temele analizate includ aspecte esențiale precum educația, ocuparea forței de muncă și mobilitatea, familia și prietenii, dar și atitudinile și percepțiile lor generale.

Cercetarea are la bază date obținute printr-un sondaj realizat de compania de sondare IPSOS în februarie-martie 2024, pe un eșantion reprezentativ pentru tinerii între 14–29 de ani din România, fiind parte dintr-o cercetare comparativă ce include 12 țări din sud-estul Europei (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Turcia).

Dincolo de temerile amintite, studiul a evidențiat modul în care tinerii români își evaluează calitatea vieții, pe paliere precum veniturile familiei, starea emoțională generală și mulțumirea față de viață. Referitor la venituri, 14 % au ales răspunsul „avem suficienți bani pentru facturile curente și mâncare, dar nu și pentru haine și încălțăminte”, 34% au indicat că „avem suficienți bani pentru mâncare, haine și încălțăminte, dar nu și pentru lucruri mai scumpe (frigider, televizor etc.)”, iar 30% au declarat că „ne putem permite să cumpărăm unele lucruri mai scumpe, dar nu atât de scumpe precum o mașină sau un apartament, de exemplu”. Autorii subliniază însă că la acest capitol, trebuie ținut cont că participanții au fost selectați dintre cei cu acces la un echipament conectat la internet, reducând astfel probabilitatea ca tinerii din familii cu resurse materiale limitate să răspundă.

În ce privește starea emoțională și satisfacția generală față de viață, cercetarea relevă mai degrabă o evaluare pozitivă a situației personale, respectiv un nivel moderat al anxietății și tendințelor depresive. Astfel, 76 % dintre respondenți au acordat un punctaj de peste 6 mulțumirii pe care o resimt față de viață, pe o scală de la 1 la 10, în timp ce 65% au evaluat propriul nivel de anxietate ca fiind cel mult 5.

Din perspectiva priorităților individuale ale tinerilor, în prim plan se situează aspirațiile profesionale și nevoia de afirmare a personalității. Astfel, asumarea responsabilității și dorința de a fi independent reprezintă priorități de top pentru 69% dintre cei intervievați, urmate de dorința de a avea o carieră de succes (65%) și de cea de a mânca sănătos (62%). În rândul preocupărilor importante se numără și absolvirea facultății (57%), practicarea sportului (57%), întemeierea unei familii și dorința de a avea copii (54%). La polul opus al preocupărilor se află activitatea politică, în timp ce activismul civic este important doar pentru o treime dintre cei care au răspuns,

La capitolul muncă, studiul arată că 48% dintre tinerii intervievați desfășoară activități remunerate, alți 19% dintre tineri sunt în căutarea unui loc de muncă și doar 12 % dintre aceștia nu au loc de muncă și nici nu caută. În percepția tinerilor, cei mai importanți factori care influențează găsirea unui loc de muncă sunt, aproximativ la egalitate, competențele profesionale și relațiile personale care primesc un scor de 2,97 respectiv 3,01 pe o scală de la 1 la 5.

În ciuda mulțumirii pe care majoritatea participanților spun că o resimt în raport cu viața lor, 33% dintre tinerii români declară o dorință moderată de a emigra (mutarea în străinătate pe o perioadă mai mare de șase luni), iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România. Cei mai mulți dintre tinerii ce doresc să plece din țară prevăd că o vor face în următorii doi ani (17%) sau cinci ani (26%). Dorința de emigrare definitivă apare la 15 % dintre respondenți, ceva mai accentuată la cei din urban, iar 10% dintre tineri vor să emigreze pe o perioadă de peste zece ani. Alți 21% dintre cei intervievați exprimă o dorință redusă de a emigra iar 27% dintre tinerii români nu intenționează să plece din țară.

Principalele cauze declarate pentru care tinerii ar emigra sunt cele economice, raportate sensibil mai mult de tinerii din urban față de cei din rural. 25 % dintre cei cu planuri de plecare își doresc o îmbunătățire a nivelului de trai, 24% sunt motivați de salariile mai ridicate din străinătate, în timp ce 10% caută o piață a muncii cu mai multe oferte. Oportunitățile educaționale îi atrag mai ales pe tinerii sub 19 ani, iar bărbații menționează mai multe motive ce țin de condițiile nefavorabile de viață decât femeile: de la situația personală nefavorabilă la instabilitatea socio-politică sau corupția din România.

Referitor la corupție, potrivit studiului, acest fenomen reprezintă pentru 72 % dintre tinerii români principala problemă cu care România se va confrunta în următorul deceniu. Pe locurile doi și trei se află emigrarea forței de muncă calificate din țară (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).

Cât despre încrederea tinerilor în instituții, cercetarea relevă că NATO (46%), armata (44%) și UE (41%) se află în top 3. Tinerii acordă mai puțină încredere în instituții precum biserică (33%), poliție justiție, ONG-uri, primării (22%) și rezervă foarte puțină încredere Parlamentului (18%) – aflat la egalitate cu Media, Guvernului (17%) și partidelor politice (13%).

Conform FES Youth Studies, acest clasament este în mare parte similar cu cel de la nivelul întregii populații din România dar nivelul de încredere în instituții este semnificativ mai scăzut în rândul tinerilor.