România își menține “performanţa” la capitolul anticorupţie

România rămâne în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe la capitolul anticorupţie, cu 46 de puncte din 100. În ultima ediție a Indicelui de Percepție a Corupției, lansată de Transparency International pe 30 ianuarie a.c., țara noastră se menține pe poziția 63 din 180, alături de Muntenegru, Kuweit și Iordania.

Din perspectiva punctajului obținut la această ediție, România se clasează în apropiere de țările vecine Bulgaria (45 puncte, locul 67) și Ungaria (42 de puncte), cea din urmă fiind pe locul 76, la egalitate cu Republica Moldova.

În timp ce nivelul corupţiei în Ungaria este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit Indicelui de percepţie măsurat de Transparency International, Danemarca (90 puncte, locul 1), Finlanda (87 puncte, locul 2) şi Norvegia (84 puncte, locul 4) sunt în topul celor mai puţin corupte ţări din lume. Pe locul 3 se află Noua Zeelandă (85 puncte), Singapore pe locul 5 (83 puncte), restul țărilor din top 10 fiind Suedia și Elveția – ambele cu 82 puncte, Olanda (79 puncte), respectiv Germania și Luxemburg la egalitate (78 puncte).

De remarcat că Irlanda se situează pe locul 11 în clasament (cu 77 puncte), Estonia pe locul 12 – alături de Canada (cu 76 puncte), Belgia pe locul 16 – la egalitate cu Japonia și Uruguay (cu 73 puncte), Islanda pe locul 19 (72 puncte), iar Austria, Franța și Marea Britanie pe locul 20 – alături de Scheychelle (cu 71 puncte). De asemenea, este interesant că SUA împarte locul 24 cu Barbados, acestea fiind urmate de Bhutan și Emiratele Arabe Unite (locul 26), Taiwan (28), Chile (29), Bahamas și Capul Verde (ambele pe locul 30).

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia din sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

Potrivit unui comunicat Transparency International Romania, citat de AGERPRES, majoritatea statelor UE au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.

„Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante”, se arată în comunicatul amintit.

În acest context, subliniază Transparency International, se impun măsuri care să asigure consolidarea integrităţii publice. „La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie. În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice.”, se arată în comunicat.

Reprezentanții organizației reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrităţii publice.

La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ:

– actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;

– îmbunătăţirea transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Naţională Anticorupţie;

– actualizarea procedurilor de raportare internă şi instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;

– standardizarea şi clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;

– adoptarea unei legislaţii avansate care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa resurselor umane din administraţia publică;

– utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.