Se întâmplă multe lucruri ciudate în lumea de azi, unele de-a dreptul incredibile, pe care mintea noastră pare să nu le poată procesa așa că uneori refuză s-o facă. Dacă la toate astea se mai adaugă și o situație personală mai neplăcută, deși trecătoare, realitatea percepută poate deveni foarte apăsătoare. Unii se întreabă intens încotro, alții pot intra în blocaj iar alți câțiva posibil să clacheze de-a binelea.
Însă la cei dintâi m-aș opri acum, întâi de toate pentru c-am fost și eu acolo. Lucru cert, momentul când începi să-ți auzi întrebările e unul de bun augur. Asta aș spune din start, amintind din nou că puterea e mereu în interior deci nu ți-o poate lua nimeni dacă nu o cedezi. Acel moment al întrebărilor de substanță e un fel de punct zero, de schimbare sau resetare. Cu toții trecem prin asta într-un fel sau altul și este în regulă, căci de acolo drumul nostru nu poate continua decât în sus, adică spre bine. Doar că, cel mai probabil, în acel punct avem ceva de conștientizat și apoi de acționat ca atare. De remediat, de rafinat sau optimizat, oricum ceva de înnoit în noi înșine.
Cum bine știm, trăim în două lumi simultan – una interioară și alta exterioară. Și, așa cum înțelepții o spun demult, schimbarea pe care o vrem în lume începe din noi înșine. Sunt multe aspecte la care putem reflecta, în căutarea unui sens mai profund sau mai înalt al întâmplărilor, ca și al vieții în general, dar înainte de orice cred că e util să acceptăm punctul de schimbare în care ne aflăm. Să privim situația așa cum e, fără tenta dramatică care tinde a ne colora pe loc perspectiva. Să ne detașam ori desprindem, cu alte cuvinte, de ceea ce pare a fi un obstacol de netrecut. Să realizăm astfel că nu putem avea control asupra oricărei situații din exterior și că a opune rezistență nu ajută, dimpotrivă – poate chiar amplifica partea neplăcută a acesteia.
Cum așa, se vor întreba unii? Prin ceea ce emitem, vibrațional, în vastul ocean de energie din care suntem parte. Emitem și atragem din aceeași bandă de frecvență, pe bază de rezonanță, nu-i așa, ori se mai îndoiește cineva? O lege universală simplă și care nu trebuie pierdută nicicând din vedere enunță că suntem creatori ai propriei realități, în mod conștient sau nu. Prin gânduri, emoții și acțiuni, plus cuvintele noastre de toate zilele. Prin convingeri (credințe, crezuri) și prin intenții, ce sunt tot gânduri la bază. Aici e zona în care avem controlul. Și, nu în cele din urmă, la capitolul așteptări. Fiecare dintre aceste “creații” personale poartă o anumită încărcătură – pozitivă, neutră sau negativă.
Se poate intra în amănunte, firește, și chiar e important pentru a înțelege, dar dincolo de asta întrebarea cheie este: ce vrem cu adevărat? Odată ce rezonăm cu ideea că toate aceste „emisii” produc reverberații de ordin energetic, atunci vom deveni mult mai atenți la ceea ce transmitem constant ori dominant. Și ne vom putea surprinde atunci când suntem în low vibe sau pe minus – când emitem ce nu vrem de fapt, pentru a ne putea „deturna” apoi atenția pe plus sau măcar a reveni în starea de echilibru/ neutralitate, numită și starea de observator în coaching.
Cum se vede, atenția noastră se prezintă drept un instrument de valoare inestimabilă, pe care îl avem în dotare tocmai ca să putem face alegeri în cunoștință de cauză. O resursă prețioasă sau o unealtă vitală, cum preferăm mai mult, menită a ne ghida prin hățișul realității duale… Pentru că, da, întotdeauna e vorba de alegeri, mici și mari. Bine și rău, lumină și întuneric, frumos și urât, adevăr și minciună, libertate și captivitate, iubire și frică (furie, frustrare, ură) etc. Unii știu prea bine și acționează ca atare, de unde și bătăliile ce se duc pentru a ne capta atenția în masă, prin atracție sau distracție, după caz.
De altfel, asta înseamnă vestitul focus – concept atât de des invocat în lumea business-ului și a performanței de orice natură – atenția concentrată pe obiectiv. Eyes on the prize, cum se mai spune prin alte părți. Valabil și în lumea noastră interioară, unde aș pune punctul pe i de la bine – starea de bine, mai importantă astăzi ca niciodată. Așadar, încotro – unde ne fixăm atenția în vremurile astea tulburi? Ce vrem cu adevărat, ce contează cel mai mult pentru noi și poate avea darul de-a face lumea mai bună? Și cum acționăm în acest sens? Cu intenție, mai exact…