Well MagazineRomânia rămâne pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. În clasamentul mondial, țara noastră ocupă locul 44 din 168 de țări, în urcare cu o poziție, și se regăsește în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria și Bulgaria.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.
„Ne-am fi așteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câțiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este ușor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenți și plini de resurse sunt oamenii, organizațiile și societățile atunci când se confruntă cu dificultăți mari și persistente. În același timp, toți ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziție în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de țara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare și oportunități.”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
În clasamentul mondial, România se regăsește în primele 50 de țări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunități (locul 45) și bunăstare (locul 50). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) și accesul la educație avansată (locul 43).
La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea și bunăstarea (locul 81) și accesul la educația de bază (locul 73).
Norvegia se menține în poziția de lider, fiind urmată de Finlanda și Danemarca. În ce privește statele membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) și Suedia (7) sunt primele din acest top, având un nivel ridicat al calității vieții. Dintre statele Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croația (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) și România (44).
În ultimii zece ani, indicele global a crescut ușor, 147 dintre țările analizate (86%) cunoscând o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale. Nouă coordonate s-au îmbunătățit la nivel global în acest ultim deceniu: accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertate personală și de a alege.Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea și siguranța personală au stagnat.
Rezultatele globale ale cercetării, incluzând rezultatele pentru România pot fi văzute aici.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
