43% dintre angajați sunt dispuși să renunțe la locul actual de muncă

Pe piața muncii, așa cum reiese dintr-un recent sondaj EY, angajații înclină tot mai mult balanța în favoarea lor. Astfel, potrivit studiului Work Reimagined Survey, 43% dintre angajați sunt dispuși să renunțe la locul actual de muncă pentru un salariu mai mare, condiții mai bune și flexibilitate.

Așadar, mulți angajați sunt gata să-și părăsească angajatorul, fiind vorba – cum subliniază comunicatul EY România – despre o creștere semnificativă față de 2021, când doar 7% dintre angajați au declarat această disponibilitate. Principala motivație a acestora este cea de a obține un salariu mai mare, dar și oportunități de carieră mai bune sau munca flexibilă.

Studiul arată că, pe măsură ce multe țări ies din pandemia COVID-19, angajații câștigă o influență semnificativă asupra angajatorilor și că „lista de dorințe” pe care le au de la potențialii angajatori se schimbă. Astfel, sondajul EY vorbește despre un procent important dintre angajați (42%) care spun că sunt necesare creșteri salariale pentru a aborda fluctuația personalului, opinie cu care doar 18% dintre angajatori sunt de acord. Și în ceea ce privește revenirea la birou, studiul arată o opoziție clară între ceea ce își doresc angajatorii și ceea ce sunt dispuși să facă angajații: în timp ce 22% dintre angajatori anunță că își doresc ca angajații să revină la birou cinci zile pe săptămână, 80% dintre angajați declară că își doresc să lucreze de la distanță cel puțin două zile pe săptămână.

Pe parcursul pandemiei, de partea angajaților existenți sau potențiali, „interesul prioritar a migrat de la stabilitatea angajatorului, la actualizarea/ transformarea pachetului de beneficii şi, ulterior, la flexibilitatea muncii. Acest ultim sondaj arată că, pe măsură ce angajatorii au oferit în ultimii 2 ani din ce în ce mai multe modalităţi flexibile de lucru, salariile mai mari reprezintă acum cea mai mare motivație pentru schimbarea locului de muncă, în special având în vedere inflația în creștere și rolurile neocupate disponibile.”, menționează în comunicat Claudia Sofianu, People Advisory Services Leader for EY Romania&Moldova and CESA region.

Salariu mai mare, apoi creștere profesională

Dorința de a obține un salariu mai mare (35% dintre respondenți) este justificată, de altfel, de inflația record înregistrată în multe țări din lume. Pe locul următor la capitolul motive de plecare se află dorința de creștere profesională (25%). Aranjamentele flexibile de lucru – de departe unul dintre cei mai importanți factori în mobilitatea angajaților, conform sondajului de anul trecut – și-au pierdut tracțiunea, se arată în comunicatul EY România. Astfel, doar 19% dintre angajați caută flexibilitate la un nou loc de muncă, în timp ce 17% spun că ceea ce i-ar determina să se mute ar fi beneficiile care promovează sănătatea și starea de bine la birou.

Din perspectiva vârstei respondenților, angajații din generația Z și milenialii din SUA sunt cei cu cea mai mare probabilitate de a renunța la locul de muncă în acest an (53%), în vreme ce o analiză prin prisma sectoarelor în care activează respondenții arată că cei mai dornici de plecare sunt angajații din tehnologie și hardware – 60%.

Se schimbă percepția asupra culturii companiei, dar și asupra productivității. Interesant este că dorința angajaților de a căuta noi roluri persistă, în ciuda faptului că aceștia au opinii relativ optimiste privind cultura companiei. Numărul angajaților care văd îmbunătățiri în cultura organizației lor a crescut de la începutul pandemiei COVID-19 de la 48%, la 61%. Pe de altă parte, însă, a scăzut încrederea angajatorilor în cultura companiei – de la 77%, la 57%. În plus, în timp ce angajații cred că noile moduri de lucru au crescut productivitatea, încrederea companiilor în propria productivitate este erodată de creșterea cifrei de afaceri – doar 32% dintre angajatori spun că au reușit să sporească productivitatea și cultura, prin muncă hibridă și investiții în facilități și tehnologie la locul de muncă.

Flexibilitatea și munca hibridă, noua normalitate

58% dintre respondenții angajatori sunt de acord că este important să existe o strategie pentru a alinia resursa umană și abilitățile cu nevoile viitoare ale afacerii, iar 74% spun că sunt pregătiți să angajeze angajați din alte țări și să le permită să lucreze de oriunde, dacă abilitățile lor sunt critice sau limitate. Puțin mai mult de o cincime dintre respondenții din partea angajatorilor (21%) consideră că îmbunătățirea oportunităților de a dezvolta competențe le va ajuta și la realizarea cifrei de afaceri.

În concluzie, flexibilitatea și munca hibridă sunt noua normalitate, se precizează în comunicatul amintit, care notează în continuare că „Angajaților nu le mai este frică să-și părăsească locurile de muncă pentru a profita de oportunitățile extinse de carieră și au rupt ecuația dintre salariu și rol, punând presiune pe piața muncii”. Cu toate acestea, mai evidențiază EY România, „angajatorii sunt reticenți în a reseta salariile și oportunitățile de carieră pentru a reține angajaţii, fiind îngrijorați, la rândul lor, de creșterea inflației/ a costului forței de muncă și a complexității structurilor organizaționale vechi”.

Despre sondaj
Sondajul EY 2022 Work Reimagined Survey este cel mai recent și cel mai amplu dintr-o serie de sondaje care compară percepțiile angajatorilor și ale angajaților începând din 2020. Acesta compară opiniile a mii de respondenți, iar perspectivele sunt menite să ajute companiile să creeze o forță de muncă sustenabilă care să le ajute să stimuleze creșterea afacerii, să satisfacă nevoile clienților și să genereze valoare pe termen lung.

Sondajul s-a desfășurat din ianuarie până în martie 2022 și a primit răspunsuri de la 17.498 de angajați și 1.575 de angajatori din 22 de țări din 26 de industrii. Sondajul a fost realizat cu ajutorul unui panel terț și a vizat angajatori cu un interval cuprins între 500 și 15.000 de angajați.

Datele sondajului sunt segmentate în funcție de 88 de date demografice și preferințe diferite, personale și legate de locul de muncă. Răspunsurile participanților au variat de la 21 de ani la peste 65 de ani, cu răspunsuri de la lideri seniori și persoane cu funcții diferite.